In ultimul timp exista o preocupare din ce in ce mai mare pentru modul in care ne alimentam. Exista campanii radio si TV, conferinte si multe alte initiative cu scopul de a ne educa in abordarea unui stil de viata sanatos. Si avand in vedere ca obezitatea la copii a devenit o problema reala multe dintre aceste campanii sunt initiate in cadrul scolilor avand ca scop prevenirea obezitatii in randul copiilor si tinerilor.
O prima intrebare ar fi daca acolo este locul de inceput? Daca copii sunt cei care isi organizeaza singuri stilul de viata si alimentatie?
Preocuparea parintilor pentru alimentatia copilului incepe din primele ore de la nastere. Mamicile acorda foarte multa atentie greutatii asimilate de copil, aspect impovarat si de sistemul nostru sanitar in care asistentele si doctorii sunt preocupati in fiecare dimineata sa cantareasca copilul. Din acel moment o crestere sanatoasa inseamna crestere in greutate adica, cat mananca, ce lapte este mai bun, ce formula este mai complexa. Insa nimic din toate acestea nu ii va oferi copilului o crestere sanatoasa daca parintii sunt stresati si nu se bucura de noua fiinta care este in preajma lor.
Un parinte prea anxios poate afecta apetitul sugarului sau al copilului, deoarece emotiile puternice pot inhiba digestia.
Copii stiu cat sa manance, inca din uter ei au grija de propriile nevoi. Cei care ii hranesc in exces sunt parintii lor, care ii indeamna sub diverse forme, pline de bune intentii. Inca de la bunicii nostrii am invatat ca atunci cand un bebelus plange sa ii dam ceva dulce sa suga (suzeta inmuiata miere, carpe inmuiate in zahar, s.a.). Iar cand copii cresc de cate ori nu ati auzit expresia: “Hai mananca si ultimul dumicat ca sa te faci mare, acolo este puterea ta” sau “Daca nu mananci tot nu primesti desert…”. Aceste indemnuri se intampla pana la varsta de 7 ani si odata cu cresterea copiilor efectele incep sa se vada. Parintii incep sa isi considere copii vinovati pentru ca manaca in exces sau nu mananca sanatos.
De fapt, copii sunt invatati de mici sa nu-si exprime emotiile si sa inlocuiasca starile de furie, fustrare, plictiseala cu mancare.
Ceea ce multi parinti nu stiu atunci cand se naste un copil este schimbarea majora pe care ei, parintii, trebuie sa o faca adaptandu-se continuu la nevoile copiilor lor. Aceasta inseamna atentie si mult, foarte mult timp pentru ei, copiii.